M-am
apucat de decorațiuni interioare. O singură zi și doar la mine în casă.
Ieri în timp ce-mi savuram cafeaua de
dimineață, mi-am dat seama că deși am un perete numai geam, livingul meu nu e
mai deloc luminat. Am mai luat o gură de cafea și m-am apucat de mutat. Masa de
dining situată în dreptul geamului am mutat-o în partea opusă, canapeaua am
împins-o mai spre geam, iar covorașele le-am mutat prin tot livingul.
Mândră de isprava mea, am realizat că tare
mult mi-ar fi plăcut să am balcon în sufragerie. Și cum această variantă nu
există din cauza imposibilității de a muta balustra, nu rămâne decât varianta
de a schimba termopanul, astfel încât să se deschidă pe mijloc și nu pe lateral
cum este acum.
Buuuuun. Mai iau o gură de cafea și mă
apuc să gugălesc firme de tâmplărie pvc și aluminiu. Primul găsit primul sunat.
Răspunde un domn pe acorduri de manele, hăhăieli și miros de mici.
- Dea.
- Bună ziua. Firma x?
- Dea.
- Sper să nu fi sunat într-un moment
prost. M-ar interesa o ofertă de preț pentru un termopan la living. Menționez
că vorbim de un geam de 4 metri lungime și vreo 2 înălțime cu deschidere pe
mijloc. Aveți? Mă puteți ajuta?
- Avem de toate, dar nu azi!
- Adică?
- E duminică, în #%&@ mea.
Nici nu am mai apucat să-mi cer scuze că
deja mi-a și închis telefonul în nas.
Mă înroșesc pe loc și mă așez cuminte pe
canapea.
”Așa-ți
trebuie, Cruello. Duminica lumea e liberă. Mureai dacă așteptai până mâine?”,
mă cert singură.
Las telefonul jos din mână și butonez
televizorul toată roșie în obraji de parcă cine știe ce tâmpenie am făcut. Apoi
mă trăsnește.
Ia frână!!! Cum naiba își permite ăla să
vorbească așa? Până la urmă sunt un posibil client. Putea foarte simplu să nu
răspundă sau să mă roage să revin a doua zi cu un telefon. Îmi e greu să cred
că și-ar permite un angajat să vorbească așa și concluzionez că eră ”ză bos”.
Deci o viitoare reclamație era egal cu zero.
Și atunci am zis să fac un experiment.
Sun la mai multe firme să cer oferte pentru termopane pentru a vedea cine mă
tratează cel mai frumos și pe acela îl voi menționa aici.
Buuuun. Și încep.
1.
”Ne pare rău. Astăzi nu avem program cu
publicul. Vă rugăm reveniți mâine.” Asta cred că era instituție publică și nu
am știut eu.
2.
Sună și sună și sună și sună.
3.
Abonatul Vodafone nu poate fi contactat.
4.
”Vă rugăm să ne trimiteți un mail cu
toate informațiile pentru a vă putea da o ofertă de preț.” Printre puținii
drăguți.
5. -Domniță dragă, dar așa tare ard
geamurile dumitale? Nu sunt la birou. E târziu dacă ne auzim mâine?
-Nu ard chiar deloc la gerul ăsta de
afară, doar că acum dispun de timp ca să mă ocup de acest aspect.
-Am înțeles domniță. Ia dați-mi niște
măsurători.
-Fixe, fixe nu am. Vă pot spune cu
aproximație.
-Păi no! Și cum vrei să-ți dau ofertă de
preț exactă? Îți dau tot cu aproximație.
Cu nenea ăsta chiar am râs nițel în
telefon. Îl puneam cap de listă, doar că am zis să mai încerc un ultimul
telefon și atunci am ”cunoscut-o” pe Olivia.
După
introducerile de rigoare începe o conversație foarte plăcută.
-
Îmi cer scuze că vă deranjez duminica.
Știu că nu aveți program, dar acum printre 2 guri de cafea am timpul necesar.
-
Nicio problemă. Ne bem cafeaua împreună
și rezolvăm și problema dumneavostră.
Hopaaa!
Suspect de amabilă. Mă expediază imediat cu siguranță.
Olivia:
- De unde sunteți?
Cruella:
- Din Iași.
Olivia:
- Aproape. Noi avem firma în Bacău. Suntem relativ noi pe piață. Este o afacere
de familie. (Aha! Deci de aici amabilitatea excesivă. Când lucrezi pentru tine,
altfel stă treaba. Apoi îmi aduc aminte de ”ză bos”. Nu se aplică peste tot.) Practic
soțul se ocupă. Eu îl mai ajut din când în când.
În timp ce mă ține de vorbă la telefon
și-mi cere informațiile necesare, îmi trimite pe mail poze cu ce aș avea nevoie
și ce mi-ar putea oferi ei.
Primesc pe lângă poze și o ofertă de preț, dar și
ce mai oferă ei pe lângă.
Nu știu dacă sunt scumpi sau ieftini pentru că nu am
termen de comparație, dar la cum m-au tratat, nici nu știu dacă mai contează o
diferență ”de câțiva lei”. Nu mi-am dorit niciodată să pun jaluzele la gemuri,
dar acum parcă, parcă aș face ceva schimbări. Defapt nu se numesc jaluzele ci
rolete zi-noapte. (Inculta de mine!)
Ca să închei, felicit pe această cale
Panorama Ferestre pentru modul cum și-au tratat clienții. Nu m-au expediat, mi s-a
vorbit la persoana a două, niciodată nu am fost tutuită, fiind promți și foarte
amabili. I-am căutat și pe Facebook. Pagina e nouă și au chiar și un concurs.
Fiind la început de drum, le doresc succes. Pe mine m-au câștigat de client.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu