Când schimbi cratița cu volanul

Ies puf și pac și ”ai de steaua ta”, panaramoooooo, Huuuoooo, cine ți-a dat permisul nebunoooo .... în trafic.

Până să sară duduiele de ass în sus, hai să vă povestesc. Nu sunt eu o șoferință prea experimentată, dar când văd ce e din trafic, prind curaj. Mereu ”mă laud” că sunt șofer de duminică, deși am diplomă cu evaluare excelentă la drumurile Iași-Brașov, Brașov-Iași. Miraculos am făcut față și câtorva deplasări prin Vaslui. Nu s-au soldat cu victime, fără injurii, amenințări sau vătămări corporale. Deci, am prins puțin tupeu ca să vă povestesc unele trăsnăi din trafic.

Măi ... cine naiba a dat drumul șumaherițelor în trafic? Ori eman eu energii de genul, ori chiar căruța cu cele mai amatoare șoferițe se răstoarnă mereu în fața mea.

Plec de acasă. Cobor agale cu 30 km/h, că deh, am bebeluș, alei strâmte (Valea Lupului), gropi (mulțumim don’ primar), noroi, pietoni. Vine Șmecherita în spatele meu cu bemveu alb. Eu agale, ea agitată. Mai mergem 3 secunde. Eu agale, ea deja avea fibrilații. Cred că scaunul ei electric cu încălzire a făcut un scurt circuit că altfel nu pot să-mi explic de unde atâta păr ridicat pe ea. Cred că întârzia la ședința de epilat și a ținut musai să-mi arate cât e ea de zburlită. Intră în depășire (Aleea cu Cirești – pentru cunoscători) și merge în dreptul meu pentru a-mi arăta ea ce șoferiță de cratiță sunt eu și ca să-mi mișc căruța mai repede. Numai bine că atâta s-a agitat colega, că a uitat să mai depășească. Pe partea mea erau mașini parcate. Ca să le ocolesc, îi făceam un mărțișor de toată frumusețea colegei. Am frânat la limită și ea dusă a fost, mândră de isprava ei. Cred că și-a cumpărat combină frigorifică. Frigiderul ei a  dat pe afară.

Semnalizez stânga, pe IP Culianul. În față, Colega conducea un ford. Avea 10 km/h. Stau frumos în ass ei. Pardon, al mașinii. Semnalizează dreapta. Aștept să facă dreapta. Stă pe loc. Semnalizarea merge. Eu aștept. Oprește semnalizarea. Își dă seama că e cineva în spatele ei. Semnalizează iar dreapta și parchează pe stânga. Ai! Ai! Ai! Ai!

Dau să intru pe Păcurari. Trebuie să fac dreapta. Vizibilitate ZERO! Mașini parcate până în buza ieșirii. Înaintez cu frâna mereu călcată, de zici că mașina mea tușea. Ajung cu botul mașinii în stradă. Frână bruscă.

-         Nebunoooooooo!!! Cine ți-a dat carnetul?

-         Ciobanu! Îi răspund serioasă.

-         Ai de steaua ta, nebunooo. Ai și chef de miștouri! La oi cu tine!

Ce să-i mai explici femeii că așa se numește polițistul care mi-a dat carnetul. Am behăit în sinea mea și am plecat mai departe. De când sunt mamă sunt miraculos de calmă. Mă uimesc pe zi ce trece și pe mine.

Pe Păcurari, junglă! Tăiat fața, claxoane, frâne bruște. NEBUNIE!!!! Oameni buni, toate mașinile, dar absolut toate mașinile erau conduse de femei. Singurul care mi-a înseninat ziua, a fost colegu’ de mai jos. Am început să râd instant. Și-a lăsat zăpada să-i țină de cald.

Ziua aia a fost dezastruoasă.

În altă zi, o divă de logan, blondă (chiar era blondă!), m-a scos de pe banda mea. Colega avea oglinzile ca să-și aranjeze părul bălai. Am claxonat-o dar, diva e divă. Ne aranjăm părul și nici nu vedeam de ochelarii de soare.

Ieri altă ispravă. Pe duduia de mai jos a pălit-o lenea să caute loc de parcare sau să aștepte să se elibereze unul. A rezolvat problema imediat în ”aplauzele” și privirile pline de admirație a altor duduițe care o așteptau să meargă la un cico probabil.

Eu nu zic acum că toate șoferințele sunt la fel. Am întâlnit și doamne care, fiind pe bulevardul Păcurari, mi-au acordat prioritate ca să ies din parcare deși semaforul era verde, doamne care m-au lăsat să trec pe cealaltă bandă când mă încadrasem greșit (Vaslui), dar și doamne de Doamne ferește.

Așa tare m-am necăjit pe șumaherițele astea că mi-am sunat foștii colegi din presă. I-am întrebat dacă există o statistică la Rutieră legată de numărul accidentelor provocate de femei. După câteva telefoane aflu că nu numai că nu există o așa statistică, dar nici nu se știe câți șoferi și câte șoferițe avem și nici câte amenzi au luat șumaherițele. Era interesant de știut. De permise luate nici pomeneală. Dar de unul știu sigur. Al meu. Dar asta este o altă poveste :)))